Proiectul Henri Coandă – o bombă cu efect întârziat

În urmă cu doi ani şi jumătate, fosta guvernare a lansat mult mediatizatul  proiect Henri Coandă, mai precis realizarea unui ansamblu de vile particulare în zona Băneasa Tunari din sectorul 1 şi comuna Voluntari.
În timp s-au evidenţiat punctele slabe şi neajunsurile acestui proiect, pe care din păcate, comentariile aprinse din mass-media le-au ocolit sau le-au ignorat complet.

     Totul a început în cursul anului 2002, când Guvernul României a atribuit prin H.G. nr. 394/2002 Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestui proiect. Finalizarea proiectului a fost şi este de competenţa Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Consiliului Local al Sectorului 1 şi Consiliului Judeţean Ilfov revenindu-le doar viabilizarea terenului.

     Realizarea ansamblului de locuinţe Henri Coandă ridică două mari probleme: situaţia juridică a terenurilor pe care urmează să se construiască şi costul ridicat al investiţiei pentru viabilizarea zonei.

     Fosta guvernare a demarat această investiţie fără a ţine cont de faptul că o parte din terenurile pe care urmează să se realizeze cartierul Henri Coandă sunt revendicate de foştii proprietari, încă din 1991. Ulterior, în anul 2001, au fost înregistrate la Primăria Municipiului Bucureşti mai multe notificări în baza legii 10/2001 prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru unele dintre terenurile pe care urma să se realizeze proiectul Henri Coandă. Una dintre notificări a fost deja soluţionată prin Decizia Primarului General nr. 3542/2004, prin care s-au restituit în natură 2,5 ha de teren din perimetrul proiectului Henri Coandă. Având în vedere cele expuse mai sus, Primăria Sectorului 1 nu poate elibera autorizaţia de construire până când nu se soluţionează situaţia juridică a terenurilor aflate în litigiu. La 15 ani după revoluţie, a sosit timpul ca şi în România să fie respectat cu stricteţe dreptul de proprietate, respectarea acestui drept fiind un punct important din programul în baza căruia Andrei Ioan Chiliman a câştigat alegerile de Primar al Sectorului 1. Nu este moral şi legal ca astăzi, unor prorietari să le fie furate pentru a doua oară proprietăţile. Primăria Sectorului a solicitat Comisiei pentru Aplicarea Legii 10/2001să soluţioneze cu prioritate aceste notificări pentru a putea fi deblocat proiectul Henri Coandă în sectorul 1, dar pe un teren fără litigii.
S-a afirmat că foştilor proprietari care au depus aceste notificări ar trebui să li se acorde despăgubiri, dar trebuie ştiut că aceste terenuri NU sunt de utilitate publică, fiind destinate construcţiei de vile particulare şi NU celei de locuinţe sociale. Legea nr.213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia stabileşte, de altfel, foarte clar că de utilitate publică sunt doar bunurile care prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Oricum, între interesul public şi interesul personal al celor care vor să îşi construiască vile proprietate personală există o contradicţie în termeni. În plus, nu este nici pe departe moral ca din taxele şi impozitele tuturor cetăţenilor României să se plătească despăgubiri, dar, în realitate, să se cumpere terenuri pentru construirea de vile pentru persoane care nu sunt nici pe departe cazuri sociale. 

     Pe de altă parte, costul viabilizării acestui proiect în sectorul 1 este extrem de ridicat, suma necesară pentru apă, canal, asfalt, ridicându-se la circa 40 milioane de euro, adică echivalentul investiţiilor Primăriei pe doi ani. Având în vedere bugetul existent, priorităţile noastre sunt în prezent reabilitarea şi viabilizarea zonelor defavorizate ale sectorului (Străuleşti, Vatra Nouă, Giuleşti-Sârbi, Chitila). Locuitorii acestor zone plătesc de ani de zile impozite şi au dreptul să beneficieze de condiţii normale, civilizate şi europene de viaţă. Banii publici trebuie cheltuiţi raţional, ţinând seama de nevoile reale ale cetăţenilor plătitori de taxe şi nu investiţi în proiecte megalomanice.
Primarul Andrei Ioan Chiliman, nu doreşte blocarea proiectului Henri Coandă, dar ca acesta să se poată realiza este nevoie ca atât administraţia centrală cât şi  ANL să găsească surse alternative de finanţare pentru viabilizarea acestor terenuri, programul ISPA fiind o posibilă soluţie.