 |
 |
 |
 |
» Descarcă broșura proiectului
» Descarcă harta proiectului
» Descarcă pliantul proiectului
Primăria Sectorului 1 sprijină și se implică în ample proiecte de promovare turistică a unora dintre „bogățiile” sale, încercând astfel să încurajeze apropierea de valorile culturale ale orașului. „Orașul Vrăjit” este un astfel de exemplu de implicare, pe lângă altele similare, diferite doar prin tematica abordată.
Obiectivul principal al Proiectului “Oraşul Vrăjit” rezidă în creşterea gradului de vizibilitate a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, obiectiv cultural cu înalt potenţial turistic, din Sectorul 1 Bucureşti. Se urmărește astfel îmbunătățirea ofertei turistice și crearea unui nou traseu turistic care să includă Muzeul Satului, dar și susținerea promovării acestuia pe plan local și național. În Europa anilor ’30 existau doar două muzee în aer liber, în Suedia, Muzeul Skansen din Stockholm și în Norvegia, Muzeul Bigdo din Lillehamer.
Şi în ţara noastră au existat preocupări din partea oamenilor de știință de a organiza un muzeu etnografic, cu expoziție în aer liber, fiecare dintre aceștia a având o contribuție însemnată, în plan teoretic și practic, la dezvoltarea muzeografiei etnografice.
În anul 1867 Alexandru Odobescu – arheolog, istoric de artă și scriitor –, comisar al României pentru Expoziția Internațională de la Paris (unde a fost expusă și „Cloșca cu pui de aur”), propune prezentarea unor monumente de arhitectură populară, într-un pavilion special amenajat. S-a avut în vedere prezentarea unor gospodării țărănești reprezentative, în scopul reprezentării culturii populare românești.
Mai târziu, în 1875, Titu Maiorescu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, încurajează ideea dezvoltării unei secții de „port național”, în cadrul Muzeului Național de Antichități.
Între 1901-1902, cu sprijinul lui Spiru Haret, încep acțiuni de cercetare de teren în diferite regiuni ale țării și campanii de organizare a unor colecții pentru mai multe categorii de obiecte, cu scopul creării „Muzeului de Arte Naționale” din București. Câţiva ani mai târziu, în anul în 1906, se deschide acest muzeu cu denumirea de „Muzeu de Etnografie și Artă Națională”, sub conducerea savantului Al. Tzigara-Samurcaș. În anul 1909, profesorul Samurcaș aduce în muzeu casa din Ceauru (jud. Gorj), apoi biserica de lemn din Turea (Cluj).
Având o tematică apropiată „Muzeului de Etnografie și Artă Națională”, în acea vreme, la Cluj, în Parcul „Hoia”, exista şi “Muzeul Etnografic al Transilvaniei”, fondat de către profesorul Romulus Vuia, cu o secție distinctă de expoziție în aer liber.
Muzeul Satului a fost creat pe teritoriul Parcului Herăstrau, în anul 1936, prin eforturile renumitului sociolog Dimitrie Gusti, fiind astăzi, una dintre cele mai mari instituții de acest tip din Europa. Prin mijloace specifice, Muzeul Satului pune în valoare toată bogăția etnografică și folclorică a oamenilor din diferite regiuni rurale ale României. Muzeul Satului are o deosebită valoare turistică, este declarat monument istoric și face parte din patrimoniul cultural național.
Încă de la înființarea sa, în anul 1936, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a avut un puternic impact asupra lumii științifice internaționale. Drept dovadă, profesorul Gusti și colaboratorii săi au primit în primul an de la inaugurarea muzeului invitația de a participa la Expoziția Internațională de la Paris, cu o serie de obiecte reprezentative pentru cultura populară românească.
Începând din anul 2001, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a fost inclus în rețeaua muzeelor cuprinse în programul european „Primavara muzeelor”, inițiat de Direcția Muzeelor Franței.
În prezent, expoziția permanentă a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” este alcătuită din peste 300 de monumente și aproximativ 55.000 de obiecte organizate în depozite de patrimoniu, respectând principiile muzeologiei moderne.
Monumentele sunt grupate după principiul așezării geografice (sectoarele Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova), organizare care permite studiul comparativ al elementelor de arhitectură tradițională românească, conturând diversitatea ornamentală și compoziția cromatică specifică fiecărei zone etnografice a României.
Principiului istoric și cel al autenticității sunt la fel de bine reprezentate în modul de organizare al expoziției, urmărind permanent să ilustreze cât mai expresiv în desfășurarea sa originalitatea, reprezentativitatea și „unitatea în diversitate” a satului românesc.
În expoziția Muzeului Satului pot fi vizitate anexe gospodărești, ateliere, instalații tehnice, mori, biserici sau fântâni, precum și obiecte de interior sau ustensile tradiționale provenite din diferite regiuni ale provinciilor istorice ale României.
Printre acestea, le putem aminti pe unele dintre cele mai frumoase, dintre care se disting în Transilvania, gospodăria din satul Șant, gospodăria din satul Trăisteni și din Dobrogea, gospodăria din Jurilovca.
Promovarea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” în cadrul acestui proiect reprezintă o iniţiativă complementară altor iniţiative privind implementarea altor proiecte derulate de către Sectorul 1 Bucureşti, astfel interesat de creşterea atractivităţii turismului, la nivel regional, naţional sau la nivel local, respectiv, Municipiul Bucureşti.
În scopul creşterii atractivităţii obiectivelor de patrimoniu selectate, Proiectul “ORAŞUL VRĂJIT” îşi propune ca Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” să beneficieze, în primul rând, de servicii de promovare de calitate, pentru a atrage interesul turiştilor români, cât şi străini.
